bolboroseala rasuflata [2]
A doua recidiva prin 2005.
Era seara relativ tarziu. Pe drumul de intoarcere de la mare catre Cluj am hotarat sa facem un ocol pe la Buzãu sã vedem vulcanii.
Nu-i vãzusem de când am fost prima datã, adicã cu al naibii de multi ani în urmã...mai bine de 10 ani.
Eram nerebdãtor sã îi vãd si usor nelinistit cã nu o sã mai percep aceeasi atmosfera de atunci.
E ciudat, mi s-a mai întâmplat. Marea dezamãgire.
Ceva se petrece, fie acel loc se schimbã, (cel mai ades) fie perceptia asupra lui e deformata. Habar nu am. Poate capata in memorie valoarea trecutului, ca un obiect vechi, ca o intamplare ce se estompeaza si isi pierde realitatea imediatã cãpãtând alte încãrcãturi odata cu trecerea timpului.
In fine, despre vulcani asa cum ii stiam pot sa spun ca s-au schimbat. A disparut atmosfera de "alta planeta " pe care o aveau in '92. Au devenit comerciali, s-au transformat intr-un punct turistic. Dacã la ora târzie la care ajunsesem încã erau cam 20 de oameni vã imaginati ce putea fi ziua.
Las' cã am aflat la a treia recidivã.
Basca în fata lor se construise un fel de pensiune, se auzeau, ce oare?... MANELE, se vindea bere, asa ca la o Vama Veche prin ani 90-95 când încã nu era îngurgitatã si asimilatã ca statiune.
Sã fim seriosi, Vama Veche nu mai e de mult sãtucul de pe litoral. E o statiune cu ifos de pitoresc si rustic.
Asaa...am pornit pe semi intuneric sa ne plimbam printre vulcanii.
Cateva perechi si o familie cu tot calabalacul incluzand bunicutza de la tara se dadeau si ei pe acolo.
Ajung sus la bolborositorul cel mai mare si unde nu vad ca se apleaca bãbãciunea isi infige mana in noroiul din crate si incepe a se unge pe glezne. gros cu noroi de Paclele.
Ma uit siderat si imi zic "uite maica o fi bun si asta la reuma"
Care va sa zica adio alta lume, adio alta planeta. Vulcanii Noroiosi, monumenta al naturii in Romania au ajuns un fel de techirghiol pentru babe oparite care vin sã-si trateze reuma.
Babele, privatizatu'... Gata s-a varsat si asta.
Suntem in pionieratul unei dezvoltarii turistice monstruoase, fara noima care va lipsi de farmec foarte curand orice coltisor de pe la noi. Turisti in trening halitori de mici si inghititori de bere vor cuceri in cohorte tot, fara mila, grobian si distrugator. Da' asta e povestea celei- de a treia recidive ce s-a petrecut anul acesta de Paste.
Pun aici cateva imagini facute tarziu cu lumina putina si in care m-am jucat cu tonuri de gri si negru(ce era sa fac pe intunericul ala)
Era seara relativ tarziu. Pe drumul de intoarcere de la mare catre Cluj am hotarat sa facem un ocol pe la Buzãu sã vedem vulcanii.
Nu-i vãzusem de când am fost prima datã, adicã cu al naibii de multi ani în urmã...mai bine de 10 ani.
Eram nerebdãtor sã îi vãd si usor nelinistit cã nu o sã mai percep aceeasi atmosfera de atunci.
E ciudat, mi s-a mai întâmplat. Marea dezamãgire.
Ceva se petrece, fie acel loc se schimbã, (cel mai ades) fie perceptia asupra lui e deformata. Habar nu am. Poate capata in memorie valoarea trecutului, ca un obiect vechi, ca o intamplare ce se estompeaza si isi pierde realitatea imediatã cãpãtând alte încãrcãturi odata cu trecerea timpului.
In fine, despre vulcani asa cum ii stiam pot sa spun ca s-au schimbat. A disparut atmosfera de "alta planeta " pe care o aveau in '92. Au devenit comerciali, s-au transformat intr-un punct turistic. Dacã la ora târzie la care ajunsesem încã erau cam 20 de oameni vã imaginati ce putea fi ziua.
Las' cã am aflat la a treia recidivã.
Basca în fata lor se construise un fel de pensiune, se auzeau, ce oare?... MANELE, se vindea bere, asa ca la o Vama Veche prin ani 90-95 când încã nu era îngurgitatã si asimilatã ca statiune.
Sã fim seriosi, Vama Veche nu mai e de mult sãtucul de pe litoral. E o statiune cu ifos de pitoresc si rustic.
Asaa...am pornit pe semi intuneric sa ne plimbam printre vulcanii.
Cateva perechi si o familie cu tot calabalacul incluzand bunicutza de la tara se dadeau si ei pe acolo.
Ajung sus la bolborositorul cel mai mare si unde nu vad ca se apleaca bãbãciunea isi infige mana in noroiul din crate si incepe a se unge pe glezne. gros cu noroi de Paclele.
Ma uit siderat si imi zic "uite maica o fi bun si asta la reuma"
Care va sa zica adio alta lume, adio alta planeta. Vulcanii Noroiosi, monumenta al naturii in Romania au ajuns un fel de techirghiol pentru babe oparite care vin sã-si trateze reuma.
Babele, privatizatu'... Gata s-a varsat si asta.
Suntem in pionieratul unei dezvoltarii turistice monstruoase, fara noima care va lipsi de farmec foarte curand orice coltisor de pe la noi. Turisti in trening halitori de mici si inghititori de bere vor cuceri in cohorte tot, fara mila, grobian si distrugator. Da' asta e povestea celei- de a treia recidive ce s-a petrecut anul acesta de Paste.
Pun aici cateva imagini facute tarziu cu lumina putina si in care m-am jucat cu tonuri de gri si negru(ce era sa fac pe intunericul ala)
posted by Radu Ghitulescu at 10:25 p.m.
