de ce

Ce ti-e si cu treaba asta.
A murit Dan
Danut Imre, grasanul...
Azi dimineata intr-un accident de masina.
Am aflat prin email.
“Dan Imre nu mai e printre noi”
Adica cum nu mai e, ce-i asta, nu mai e printre noi?
Stau si-mi belesc ochii in email si nu inteleg cum se poate ca cineva sa nu mai fie printre noi. Adica noi ce suntem?
Ce formulare e asta?
L-am alungat noi?... s-a dus de bunavoie, si-a bagat picioarele a baut o vodca si s-a uschit?
Ce nu inteleg si nu am inteles niciodata e, cum se intampla?
Adica pur si simplu cum se poate, de ce nu te previne nimic niciodata.
O iei asa bang intre felinare si apoi te lasa lat.
Cum mortii masii se petrece.
Cine e cacaciosul ala care dimineata zice, “ok azi o sa aiba accident de masinaaaaaa...stai asa... a! Dan... booooooooooon.
Zici ca nu devii sentimental, da' ti se pune un nod in gat si te ia dracu de jale.
Zici ca asta e mersul normal al vietii.
Care mers normal frate, cine stie care e mersul normal?
Singurul lucru ce ne mai scoate din rahat e injuratura, una din rarunchi, ruseasca cu zeama
Sa intrebi cu sete si naduf: " Pe asta de ce mortii matii l-ai luat"
La revolta nu ai dreptul, adica ai da la ce bun, mersul normal nu-l stim, de crezut ii invit pe netoti sa creada.
Ca in bancul unui amic "Dumnezeu e prietenul inexistent al adultilor cum e Mos Craciun al copiilor.
Daca te ia cu jale si simti golul ala mare care s-a cascat intr-o fractiune de secunda cand ai citit "nu mai e printre noi": ai un singur lucru de facut:
Bocesti si injuri.
Injuri frate cu sete asa ca la coasa, injuri de dumnezei, morti, grijanii si anafuri. Injuri gras ca la inceput de lume, ca atunci cand te nasti.
Copii cand se nasc injura, nu va faceti iluzii, injura rau din tot plamanul.
O sa injur si eu acum pentru Dan, cu Dan, asa cum injuram in ture: "care pizda mãtiiiiii dai cu argilã, bãi acolo, cã mã cac în freza ta de tâmpit..."