iunie 05, 2006

Despre adevãr si bunul dumnezeu... [dilema 2]

Tot Eu, sus in Locul Acela, a doua zi...
Lenevesc cu plãcere, e bine sã lenevesti aici sus.
E cam ora amiezi jos.
Duminica,ora amiezii.
Cam pe acum ii apuca damblua cu rugatul.
Si incep sã chirãie toti.
Mai sunt câteva ore agitate dimineata asa pe la 9-10 si seara, da nu se comparã cu duminicile la ora 12.
Asadar lenevesc dar cu urechea ciulitã cu spaima in suflet cã in curând voi auzi prima chiraialã.
Incã liniste, nimic, poate scap azi, vorba vine, cã de scãpat nu am scapat niciodatã.
E ca si cu aia de isi modificã apartamentul si vrei sã dormi. Bate mesteru' in perete apoi bagã perforatorul si bâraie, te trezesti injuri ai draci, apoi brusc liniste. Inmuiat lasi capul pe pernã sã adormi la loc si speri ca nu o mai comite, doar cã in suflet stii sigur cã vine in curând, chestiune de secunde pânã bang bang apoi perforatorul. E dus dracului somnul si dacã nu o mai comite odatã. Spaima cã acu acu il auzi ....
Mortii mami lor cu apartamentele alea, e boalã nationalã asta cu modificatul.
Au ai nostrii un leu si il bagã in pereti si in buzi...
Eh, am alunecat....
Prin urmare sunt tot eu erijatul de ieri.
Nor pufos liniste, liniste, lenevesc cu spaima micã mititicã a chiraielilor ce vor urma.

.... "iartã-mã, O Tu"... param pam pam, au inceput... gata cu leneveala.

Aud voci cunoscute
Mã uit la parter, aia doi cretini de si-o trageau in bascã asearã, acum in biserici diferite, bagã temenele, he he, musai cã se simt al dracu' de vinovati de si-au miscat dosul la bisericã.

Ascult.
Incep intâi cu rugãmintile de iertare, cã din suflet, cã le pare rãu, cã de-acu inainte nu o mai comit (parcã depinde de ei) etc.
Il aud pe ãla de era cu tipa de ani de zile ( l-am izbit intre felinare) si bagã cã o iubeste cã vrea sã o facã fericitã ca s-ar insura cu ea etc.
Frumos, are omul gânduri serioase, e un tânar linistit, il ajut, ce dacã s-a caftit ieri. O iubeste, na, il mai prinde pe om flama si uitã de el. Hai sã-i fac norocul.
Dau sã mã apuc de treabã când il aud pe celalat.
Jale taica jale mareeeeeeeeeee.
Cã e nefericit, cã de 2 ani nu mai are pe nimeni, cã e singur, cã nu mai poate, cã il tine in viatã numai speranta de a fi cu fata, cã o vrea de nevastã si el, cã o iubeste, cã vrea sã o facã fericitã.
Ce au frate de vor sa se ia asa cu heirupul. Astia is de aia care dupã nuntã isi modificã apartamentul. Mama lor.
Hait, nu e bine.
Mi-e milã si de asta.
Pe de o parte ãla serios cu ochi vineti de mânia Domnului (EU) care e cu ea de ani de zile o vrea de nevastã o iubeste, pe de alta nefericitul ãsta (cred ca il mai dor rinichii) singur, iubeste, o vrea de nevastã....
A naibi treaba, de tipii astia doi m-am cam saturat....
Si de tãranu' ala ca cere ploaie si pescarul ãla tembel cã vrea soare,
de aia care vrea masinã si mãsa ii cauta bãrbat....